Prima plecare dintr-o echipă o tratezi ca pe o problemă de retenție. A treia a schimbat deja socoteala celor care au rămas.
Oamenii din jurul tău nu se uită doar la cine a plecat. Se întreabă ce înseamnă asta pentru ei.
Fiecare plecare o face pe următoarea mai rezonabilă, până când nimeni nu mai pleacă din nemulțumire, ci din prudență.
Acolo discuția despre beneficii vine prea târziu, pentru că oamenii au nevoie de claritate despre viitor înainte să și-o construiască singuri.
Ce le spui celor care au rămas, înainte să-și facă singuri socoteala?