Ai renunțat la un proiect. Și ai presupus că, odată cu el, s-a închis și tot ce ai spus ca să-l pornești.
Nimeni nu-l mai pomenește în ședințe, iar tu ești deja cu gândul la următorul lucru important.
Capacitatea de a lăsa ceva în urmă fără să te agăți de el te-a ajutat de multe ori. E o formă de luciditate pe care puțini o au.
Doar că un proiect abandonat lasă în urmă ceva mai greu de arhivat decât un dosar: felul în care ai obținut acordul pentru el.
Gândește-te la ziua în care l-ai prezentat echipei, la cifrele pe care ai ales să le pui pe primul slide și la siguranța din vocea ta când cineva a întrebat dacă termenul e realist. Oamenii au spus da pe baza acelui moment, pentru că rezultatul încă nu exista.
La masa negocierilor ai învățat că partea cealaltă uită destul de repede ce ai decis până la urmă, dar ține minte foarte bine ce ai afirmat ca să ajungi acolo.
În propria ta echipă, încrederea urmează aceeași logică. Decizia se poate retrage oricând. Argumentele cu care ai susținut-o rămân în memoria celor care te-au crezut, iar data viitoare când vei cere un da, ei le vor pune lângă ce s-a ales de promisiunea anterioară.
Să schimbi direcția e, de multe ori, cel mai matur lucru pe care îl poți face. Credibilitatea ta ține mai puțin de proiectele duse la capăt și mai mult de faptul că ce ai spus atunci încă stă în picioare, chiar și fără proiectul pe care îl susținea.
Weekendul acesta, alege o singură decizie la care ai renunțat anul acesta și lasă deoparte motivele renunțării. Recitește, în minte sau în notițe, felul în care ai propus-o.
Ce le-ai spus atunci oamenilor, ca să spună da?